Discuții foarte interesante la publicarea studiului ELIS privind starea industriei traducerilor în Europa în 2023. Acesta a fost efectuat prin participarea a 636 de traducători liber-profesioniști, 175 de reprezentanți ai instituțiilor academice de formare profesională și studenți, 63 de departamente lingvistice și cumpărători de servicii lingvistice, 264 de companii care furnizează servicii de traducere. Din România, chestionarul de participare a fost completat de 4 companii (din 5 posibile) și de 18 liber-profesioniști. Comparativ, cele mai reprezentate țări au fost: Germania (46 de liber-profesioniști), Franța (68), Spania (73), Marea Britanie (47), Portugalia (20), Italia (78).
Rezultatele nu sunt surprinzătoare pentru mine, inclusiv îngrijorările privind nemulțumirile și frustrările crescânde ale traducătorilor freelance (free text answers from independent professionals reflect a high level of frustration and discomfort) cauzate de presiunea tarifelor prea mici și a dezechilibrelor dintre viața profesională și cea personală. Acest aspect a fost analizat la secțiunea privind disponibilitatea pentru noi investiții, unde există discrepanțe majore între atmosfera din companii (cu un scor în continuă creștere) și cel raportat de liber-profesioniști. 57% dintre participanți, atât traducători, cât și interpreți, au identificat motive care îi împiedică să urmeze o carieră satisfăcătoare ca liber-profesionist. Termeni precum „ilegal”, „lipsit de etică” sau chiar „corupție” în răspunsurile lor reflectă un nivel ridicat de frustrare și nesiguranță cu privire la viitorul lor profesional. Respondenții sunt de părere că presiunea asupra tarifelor îi forțează să accepte proiecte de traducere mai mari, dar mai puțin interesante, ceea ce îngreunează realizarea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea personală (în special în cazul părinților singuri) sau dedicarea unui timp suficient pentru o formare profesională continuă sau pentru menținerea relațiilor cu clienții.
Utilizarea tehnologiilor de traducere automată își continuă creșterea, folosite în peste 30% dintre proiecte. Văzută ca o oportunitate în 2022, inteligența artificială este percepută acum ca o amenințare, probabil din cauza ChatGPT. Cifrele privind starea financiară a liber-profesioniștilor sunt aproximativ aceleași cu cele din 2022, arătând o precaritate a condițiilor de lucru pentru 34 % dintre respondenți (a majority of the participating independent professionals state that they are not able to negotiate a fair remuneration level for their work, due to client pricing pressure, lack of recognition and the rise of machine translation) Nivelul de subcontractare a serviciilor rămâne același (68%), împărțit în mod egal între liber-profesioniști și agenții.
Referitor la așteptările de creștere a cifrei de afaceri, doar 20% dintre companii au raportat o creștere, și doar 5% înregistrarea unui profit.
Traducerea umană a fost în mod clar domeniul care a avut cel mai mult de suferit în 2022, în timp ce activitățile legate de voce, posteditare, serviciile de MT și tehnologia lingvistică sunt identificate ca fiind principalele activități care cresc în mod susținut.
Companiile din România au raportat o rată medie de 0,08 euro per cuvânt pentru principalele lor perechi de limbi în combinație cu engleza.
Interesant este faptul că, în discuția liberă de după terminarea prezentării (condusă de Geoffrey Bowden, EUATC), s-a pus accentul pe faptul că niciodată, până acum, mesajele traducătorilor liber-profesioniști nu au fost atât de pesimiste și de îngrijorătoare (Rudy Tirry –ELIS research, John O’Shea – fit Europe). Și că ceva trebuie făcut. S-a spus că o formare profesională continuă în învățarea și adoptarea noilor tehnologii reprezintă o soluție (Klaus Fleischmann – ELIA), pentru că industria traducerilor, prin natura ei, poate absorbi cele mai actuale tehnologii din IT. La fel, adoptarea, de către traducătorii liber-profesioniști, a unei atitudini mai deschise și mai prietenoase față de companii (Heike Leinhäuser – EUATC). Iar Alexandra Krause (EMT) a menționat un mesaj general care trebuie transmis în piață privind rolul important al traducătorilor în economie.
În opinia mea, orice progres tehnologic trebuie însoțit de inovări sociale. În lipsă, acel progres avantajează părțile cu resurse mai importante și mai bine plasate în piață. Acesta este unul dintre motivele pentru care am lansat wordcount.ro, pentru a pune bazele unei comunități de liber-profesioniști care să se autoadministreze în condiții de utilizare a celor mai actuale instrumente specifice domeniului (management, traducere, revizie sau pregătire a documentelor), însoțite de o strategie comună de marketing și de promovare comercială. Prin voi, wordcount.ro poate deveni cel mai interesant proiect participativ adresat unei comunități profesionale, pentru găsirea acelor soluții care să poată echilibra piața traducerilor din România.
